Dimensiuni: masculul 14-15 mm, femela 19-21 mm.
Unde și când se poate vedea în parc: Specia Odontopodisma carpathica a fost descrisă din zona masivului Cozia și din împrejurimile Munților Făgăraș, fiind endemică pentru zona centrală a Carpaților Meridionali. Specie mezofilă, arbusticolă, trăiește în poieni, luminișuri și margini de păduri, în tufe de mur, zmeur, măceș etc. Adulții se întâlnesc de la finele lunii iunie până în septembrie.
Descriere: Lăcusta carpatică are culoarea corpului verde ca iarba, cu aripile foarte mici, de culoare roz-roșiatică.
Hrană: Specia este fitofagă, consumând frunzele unor plante diferite – mur, zmeur etc.
Specii asemănătoare: Toate speciile din genul Odontopodisma sunt asemănătoare și se pot confunda între ele. În România există cinci specii și, în general, arealele lor de distribuție nu se suprapun, astfel încât acestea pot fi identificate în mare măsură și după localizarea geografică. Odontopodisma decipiens este cea mai răspândită specie, populând estul și sudul țării, O. montana este răspândită în nord-vestul Olteniei, O. acuminata în Crișana, O. carpathica în zona centrală a Meridionalilor, iar O. rubripes – specie protejată prin Directiva Habitate a Uniunii Europene – este răspândită în Apuseni și Câmpia Transilvaniei. Dintre speciile genului Odontopodisma, O. carpathica are cele mai mici aripi, de 0,5-2 mm, față de 2-4 mm la celelalte specii. De asemenea, naturalistul amator poate confunda ușor speciile din genul Odontopodisma cu specii din genul Pseudopodisma sau Miramella. Cu toate acestea, există câteva caractere prin care le putem diferenția ușor: lăcustele Odontopodisma și Pseudopodisma au corpul verde deschis și aripi roz-roșietice, în timp ce lăcustele Miramella sunt verzi, cu pete brune sau negre, aripile fiind maronii. În cazul celor două genuri cu aripi roz sau roșii, Pseudopodisma are femurul posterior de culoare roșie sau portocalie în apropierea genunchiului, în timp ce la Odontopodisma culoarea este verde. În Parcul Național Cozia, printre speciile frecvente se numără și Pseudopodisma transilvanica, iar aceasta poate fi ușor confundată cu Odontopodisma.
