Dimensiuni: lungimea corpului adulților (fără coadă) ajunge până la 7,5 cm. Coada este de 1,7-2,3 ori mai lungă decât corpul.
Unde şi când o putem observa în parc: habitatul natural al șopârlei de ziduri este format de pereții de stâncă, mai ales cei de calcar, dar specia este foarte adaptabilă, ocupând, pe lângă pereţii de stâncă, pereţii caselor, zidurile de piatră sau de beton, terasamentul căilor ferate, infrastructura rutieră. În Parcul Naţional Cozia specia este comună, cu numeroase populaţii abundente în toate zonele stâncoase şi cu grohotişuri, de la bazinul Oltului şi până pe stâncăriile de sub Vârful Cozia.
Hrană: este formată în principal din artropode.
Descriere: șopârlă cu un colorit foarte variabil. Dorsal, în general, cafenie sau gri, uneori cu nuanțe verzui, adesea cu inele alternative deschise-închise pe laturile cozii. De obicei, femelele au flancurile închise la culoare, dungi dorso-laterale mai deschise și frecvent o bandă dorsală închisă sau o serie de pete dorsale închise. Banda dorsală poate să fie înlocuită sau însoțită de pete închise sau spatele poate să fie uniform colorat. Masculii sunt similari, dar, de regulă, modelul coloristic este mai complex, cu pete deschise pe flancuri și spatele cu model mai contrastant. Unele exemplare pot să fie reticulate. Ventral, fondul este albicios sau roșcat deschis, adesea cu zone portocalii, roșii sau roșcate, mai ales la masculi. Gușa este, de regulă, albicioasă sau gălbuie cu pete ruginii și cu pigmentații negricioase, care adesea se pot extinde pe burtă, fiind mai pregnante la masculi.
Specii asemănătoare: se poate confunda cu șopârla de munte (Zootoca vivipara), care are însă capul proporțional mai mic, membrele mai scurte și corpul aproximativ cilindric (acesta fiind mai turtit dorso-ventral la șopârla de ziduri).
