Dimensiuni: adulții ajung până la 11 cm lungime totală, dar adesea sunt mai mici. Masculii tind să fie oarecum mai mari decât femelele.
Unde şi când o putem observa în parc: în perioada de reproducere (primăvara și la începutul verii), specia poate fi observată în corpurile de apă stătătoare sau lent curgătoare, inclusiv în cele de întindere și adâncime relativ mici (șanțuri inundate, bălți temporare rezultate în urma topirii zăpezii sau a ploilor abundente etc.), iar în afara acestei perioade este, de regulă, terestră și nocturnă, ocupând habitate umede foarte diverse. Urcă la altitudini mai mari decât tritonul cu creastă (Triturus cristatus), fără să fie o specie tipică zonelor montane. Specia este citată în formularul standard al ROSCI0046 Cozia, dar nu a fost regăsită pe perioada studiului din 2012.
Hrană: dieta este formată din diferite nevertebrate (insecte, viermi, moluște).
Descriere: pe cap, de regulă, trei mici adâncituri longitudinale. Masculii în perioada de viață terestră și femelele au coloritul dorsal gălbui-cafeniu, măsliniu sau maroniu, adesea cu pete mici închise (care pot fuziona în două dungi longitudinale, mai ales la femele) și o dungă vagă pe partea laterală a capului. În mod obișnuit, pe partea ventrală sunt pete închise, mai mici și rotunde sau mai dezvoltate și neregulate, pe fond deschis, și o bandă centrală galbenă, portocalie sau chiar roșie. Petele închise de pe partea ventrală tind să fie mai dezvoltate la masculi. În faza terestră, pielea pare uscată și catifelată. În faza acvatică, pielea este netedă și alunecoasă. Masculii în faza acvatică prezintă dorsal pete închise mari, benzi pronunțate pe cap, o creastă continuă pe corp și coadă și niște franjuri pe degetele posterioare. Marginea inferioară a cozii este, de regulă, portocalie, și deasupra acesteia este prezentă o bandă longitudinală albicioasă-sidefie.
Specii asemănătoare: se poate confunda cu tritonul carpatic (Lissotriton montandoni), dar această specie este prezentă în Carpații Meridionali doar la est de Valea Prahovei, deci nu este întâlnită în zona Parcului Național Cozia.
