Dimensiuni: lungimea corpului (fără coadă) 95 - 135 cm. Lungimea cozii 2 - 4 cm (coada este vizibilă doar când este ridicată, în timp ce defechează).
Unde și când se poate vedea în parc: specia preferă zonele împădurite, de regulă, cele cu poieni și/sau cu acces la zone deschise. Ocazional, pot ocupa și zone deschise cu vegetație înaltă și eventual tufișuri sau zone cultivate. Punctele de semnalare pentru această specie rezultate în urma studiului din 2012-2013 sunt relativ dispersate, ceea ce indică o distribuţie uniformă a indivizilor în parc, în general în zonele de altitudine mică şi medie. O abundenţă mai mare a indivizilor de căprioară se găseşte la limita sudică a parcului. Altă zonă în care semnalările prezintă un grad mai mare de comasare este situată în jumătatea nordică a Parcului Național Cozia, predominant pe malul drept al Oltului, în Masivul Doabra-Călineşti. Specia este activă mai ales seara și noaptea în sezonul rece, dar, dacă nu este deranjată, poate fi activă și ziua, mai ales vara (datorită comportamentului social).
Hrană: în zonele împădurite se hrănește cu diverse plante ierboase, lăstari și frunze tinere de tufișuri. Toamna consumă și jir, ghindă sau ciuperci. În zonele cultivate, consumă mai ales lăstari și frunze tinere.
Descriere: pată albicioasă sau gălbuie-roșiatică în zona cozii (dimensiunile sunt foarte variabile, iar vara este mai puțin vizibilă la masculi). Coada foarte scurtă nu este vizibilă. Iarna, femelele prezintă în zona posterioară un smoc de peri albi cu aspect de coadă. Haina adulților este lipsită de pete. Culoarea generală variază vara de la nisipiu la brun-roșcat, iar iarna, de la brun-gri la negricios. Masculii au coarne scurte, rugoase, în general sub 25 cm lungime. Bărbia este albă, iar nasul este negru. O mustață neagră scurtă pornește de la nas.
Specii asemănătoare: femelele se pot confunda eventual cu ciutele cerbilor, care sunt însă semnificativ mai mari și au coadă bej vizibilă.