Specie protejată în cadrul rețelei Natura 2000.
Dimensiuni: lungimea corpului (fără coadă): 65 - 89 mm. Lungimea cozii 45 - 60 mm. Anvergura aripilor 350 - 450 mm.
Unde și când se poate vedea în parc: preferă zonele mai deschise, cu copaci sau tufișuri rare, pășunile, precum și așezările omenești. Iernează în clădiri, mine sau peșteri. Iarna preferă adăposturile cu temperaturi relativ ridicate (7 - 12 grade Celsius). În Parcul Național Cozia, specia este prezentă pe valea Oltului, unde au fost identificate colonii în turlele bisericilor (în partea nordică a sitului), iar habitatele de hrănire se regăsesc în zone joase, mai calde, în apropierea apei. Este o specie nocturnă, care iese la vânătoare târziu.
Hrană: consumă insecte de talie mare, mai ales coleoptere (carabi, gândaci de bucătărie, scarabei). Prinde gândaci zburători și fluturi de noapte din zbor, iar de pe sol culege gândaci nezburători, greieri, păianjeni etc.
Descriere: liliac de talie mare. Peri scurți și deși, cu partea bazală cafenie. Culoarea dorsală este gri deschis, uneori cu o tentă ruginie. Culoarea ventrală este gri-albicios. Nas lat și scurt. Nasul și urechile sunt roz-cafenii. Fața aproape lipsită de peri și de culoare rozaliu-cafenie. Urechi groase și lungi, cu marginea exterioară cu 7 - 8 pliuri și cu marginea interioară îndoită spre spate. Tragusul este lat la bază, se îngustează treptat și este ascuțit la vârf. Lungimea tragusului are cam jumătate din înălțimea urechii. Ultima vertebra din coadă depășește marginea membranei.
Specii asemănătoare: specia seamănă mult cu liliacul urecheat mic (Myotis blythii oxygnathus). Anumite caractere de diferenţiere se bazează pe dimensiunile urechilor. Parcul Național Cozia se află la limita dintre arealul de distribuţie al speciei Myotis myotis (vestul Europei) şi cel al speciei Myotis blythii oxygnathus (estul Europei şi Asia), fiind în continuare analizate populaţii la nivel genetic pentru a se stabili cu mai mare exactitate arealele.
